“ Deschide fereastra, iubito. Cineva a venit sa-ti spuna ca-i primavara…
O auzi? O auzi cum aduna in palmi viermii de apa soptiti in zapezi?…”
Pentru Trimbulinzi poezia e un modus vivendi. Pentru Trimbulinzi poezia e hrana; hrana spirituala, zilnica, nocturna…
Nu va imaginati actori recitand poezii. In “ De dor, de cuvinte “, actorii respira poeziile.
“ De dor, de cuvinte( I ) ”, omagiul nostru catre tine, Nichita.
“ De dor, de cuvinte ( II ) “, omagiul nostru catre Tine, Omule, Trecatorule.
“ De dor, de cuvinte”, felul nostru de a-ti mangaia sufletul, Omule, Privitorule; Omule, Trecatorule.